Proiectul BCS privind agenții străini: analiză critică și surse reale de inspirație

Asociația ADEPT a realizat o analiză cu genericul „Proiectul de lege privind statutul agenților străini și sursele de inspirație”, examinând critic prevederile documentului și originile sale legislative.

Proiectul de lege privind statutul agenților străini, elaborat de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), prezintă numeroase neajunsuri fundamentale, aflate în disonanță cu legislația și politicile promovate anterior chiar de către formațiunile componente ale BCS. Argumentarea necesității unei astfel de legi, construită pe invocarea pericolului globalizării, se contrazice cu propriile lor poziții publice, care par să susțină globalizarea de tip chinezesc, dar contestă procesele de regionalizare europeană și principiile Uniunii Europene pe care, în trecut, le-au sprijinit prin inițiative politice, programe guvernamentale și legi menite să aprofundeze integrarea europeană.

Mai mult, justificarea conform căreia proiectul BCS ar fi inspirat de legislația statelor democratice reprezintă doar o jumătate de adevăr. Deși este invocată Legea FARE din SUA (1938), nu este menționat contextul istoric în care aceasta a fost adoptată — perioada infiltrării agenților naziști și cominterniști — și nici faptul că FARE a vizat exclusiv înregistrarea agenților cu un mandat străin clar identificat, fără a-i stigmatiza sau expune represiunii publice. În fapt, legislația democratică modernă se concentrează pe prevenirea influențelor străine ostile, evitând utilizarea noțiunii de „agent străin” și, cu atât mai mult, stigmatizarea sau ostracizarea societății civile.

În baza elementelor analizate, se poate concluziona că proiectul BCS este modelat mai degrabă după legislația Federației Ruse, adoptată în preajma anexării Crimeii și a agresiunii ulterioare asupra Ucrainei. Acea legislație a introdus etichetarea obligatorie, publică, a „agenților străini”, cu scopul clar de a-i izola și intimida. Totodată, proiectul BCS prezintă deficiențe tehnice semnificative: erori de redactare, referințe greșite la articole inexistente, utilizarea unor termeni nedefiniți în legislația națională (precum „lobby”), prevăzând instituții noi fără clarificarea procedurilor de numire sau finanțare, ignorând recomandările Comisiei de la Veneția, ale Consiliului Europei și jurisprudența CEDO. În plus, prin definițiile vagi, proiectul ar putea include abuziv în categoria „agenților străini” chiar și persoane în vârstă care primesc bani de la rude din diaspora.

În pofida tuturor acestor lacune, o discuție publică transparentă privind proiectul a fost necesară pentru a evalua clar impactul potențial al unei astfel de legi și pentru a înțelege natura reală a influențelor străine. Această discuție a fost organizată de către Asociația ADEPT, într-un cadru care a permis analizarea diferenței dintre influențele externe pozitive și cele nocive. Într-o țară în care toate cele 11 legislaturi parlamentare au promovat integrarea europeană, iar această opțiune a fost înscrisă în Constituție, a devenit esențial să se clarifice modul în care influența UE este percepută în raport cu noțiunea de „influență străină”. Totodată, s-a evidențiat că abordarea influenței străine exclusiv prin prisma finanțării din exterior este reductivă: criteriile ideologice sau afilierile instituționale — de exemplu cele ale partidelor care împărtășesc ideologii internaționale sau ale instituțiilor religioase aflate sub jurisdicția unor entități străine — ar fi trebuit analizate cu aceeași rigoare.

Acest produs a fost realizat de Asociația ADEPT, cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca. Conținutul acestui material aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția ONU, inclusiv a PNUD, a statelor membre ale ONU sau a donatorilor.