În 2025, 105 cazuri de atacuri asupra jurnaliștilor au fost oficial înregistrate în Republica Moldova, însă doar 9 dintre acestea au ajuns în instanță. În paralel, potrivit datelor prezentate de Asociația Presei Independente, anul trecut au fost solicitate și oferite peste 420 de consultații psihologice individuale — indicator care reflectă o presiune constantă asupra profesiei, ce depășește cadrul profesional și afectează direct siguranța și echilibrul personal al jurnaliștilor.

Aceste date au fost prezentate în cadrul mesei rotunde de astăzi „Împreună pentru asigurarea integrității informaționale”, organizată de UNESCO în parteneriat cu Asociația ADEPT, cu sprijinul Guvernului Japoniei, într-un context în care Republica Moldova încearcă să consolideze protecția libertății presei și să răspundă unor riscuri tot mai sofisticate din spațiul informațional.

În opinia participanților, problema nu mai ține de incidente izolate, ci de un fenomen în creștere, care afectează funcționarea normală a presei. În mod particular, jurnaliștii de investigație — cei care documentează corupția sau rețelele de influență — devin ținte ale unor campanii coordonate de intimidare și discreditare.

Tot mai frecvent, aceste presiuni iau și forma unor procese strategice intentate pentru a reduce la tăcere vocile critice — cunoscute la nivel internațional drept SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation). Astfel de acțiuni nu urmăresc neapărat câștigarea în instanță, ci exercitarea unei presiuni financiare și psihologice asupra jurnaliștilor și redacțiilor, prin cereri de despăgubiri disproporționate și procese de durată.

„Vedem un număr tot mai mare de atacuri asupra jurnaliștilor, iar aceste atacuri nu mai sunt doar profesionale, ci vizează persoana, credibilitatea și viața lor privată”, a declarat Polina Panainte. Potrivit acesteia, autoritățile și partenerii instituționali lucrează în prezent la ajustarea legislației la standardele europene, la crearea unor mecanisme de coordonare între instituții și la dezvoltarea unor protocoale clare de reacție în cazurile de intimidare sau violență.

La nivel internațional, evoluțiile din Republica Moldova sunt urmărite cu atenție. „Astăzi este tot mai ușor să influențezi percepțiile și să subminezi încrederea oamenilor fără ca ei să conștientizeze acest lucru”, a declarat Mariko Mori, reprezentanta Ambasadei Japoniei la Chișinău, subliniind că protejarea integrității informaționale este esențială pentru stabilitate și pace.

Datele globale confirmă tendința: presiunile asupra presei cresc, iar impunitatea rămâne o problemă majoră. „La nivel global, aproximativ 86% dintre crimele comise împotriva jurnaliștilor rămân nepedepsite, iar autocenzura este în creștere”, a declarat Mehdi Benchelah, reprezentant UNESCO, subliniind că acest fenomen indică nu doar riscuri externe, ci și o frică internalizată care afectează profesia. În acest context, UNESCO promovează o abordare integrată, care implică instituțiile statului, sistemul judiciar și societatea civilă, dar și investiții în educația media și informațională.

În Republica Moldova, răspunsul instituțional este în curs de consolidare, însă provocările rămân. În ultimii ani au fost operate modificări ale Codului penal și ale Codului contravențional, prin care au fost introduse sancțiuni mai clare pentru obstrucționarea activității jurnalistice, inclusiv în cazurile de intimidare, amenințare sau violență, precum și prevederi privind protecția surselor jurnalistice și limitarea ingerințelor nejustificate în activitatea media. De asemenea, au fost introduse circumstanțe agravante pentru faptele comise împotriva jurnaliștilor, inclusiv în mediul online sau în timpul manifestațiilor publice.

În paralel, autoritățile lucrează la elaborarea unei noi legi a mass-media, care își propune să modernizeze cadrul normativ și să alinieze legislația națională la standardele europene, inclusiv în contextul combaterii dezinformării și al protejării spațiului informațional. „Am consolidat cadrul legal pentru protecția jurnaliștilor, inclusiv prin sancțiuni mai clare și garanții suplimentare pentru protecția surselor”, a declarat Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Concluzia participanților au constat ca protecția jurnaliștilor nu mai poate fi tratată ca o responsabilitate limitată la o singură instituție. Este nevoie de o abordare integrată, în care legislația, aplicarea legii, cooperarea instituțională și reziliența societății să funcționeze împreună. Pentru că fiecare atac asupra unui jurnalist nu este doar un incident izolat, ci un indicator direct al stării democrației.

Masa rotundă „Împreună pentru asigurarea integrității informaționale” a fost organizată de catre Programul multi-donator UNESCO pentru libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor (MDP) in parteneriat cu Asociația ADEPT, cu sprijinul financiar al Guvernului Japoniei. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă în mod necesar poziția finanțatorului.